Am în fața mea nu una, ci două Fujica ST605N. Dacă te întrebi cum am ajuns în situația asta, răspunsul este simplu: am achiziționat una ca nouă și ieftină din târg, dar cu exponometrul nefuncțional. După ceva timp am achiziționat o alta și mai ieftină de pe OLX, aproape ca nouă, dar cu temporizatorul nefuncțional. Toate astea din dorința mea de a utiliza această cameră fără exponometru extern.
Din prima frază îți poți da seama că (virgulă) calitatea nu este una foarte bună și da, chiar nu este. Cu toate astea este o cameră Fujica, MADE IN JAPAN by FUJI PHOTO FILM în 1978. Aceasta venea cu un obiectiv de kit Fujinon de 55mm F2.2 din plastic, care mi-a crăpat în mână… la propriu. Inelul de presetare a diafragmei a crăpat. Mai există un combo în care ca obiectiv de kit poți găsi un Fujinon de 55mm F1.8, 100% construcție metalică, dar acesta este mai rar.
Deși are o construcție metalică, iar topul și baza sunt dintr-un aluminiu calitativ, ușița de încărcare a filmului este foarte subțire, iar la declanșare camera are o rezonanță foarte mare. Gripul din piele (sau imitație) se simte foarte bine în mână și îi acordăm un plus pentru asta.
Mai sunt prezente și câteva elemente cromate care îi dau un aer premium și clasic. În schimb puținul plastic pe care îl găsim pe această cameră lasă puțin de dorit, deoarece plasticul îmbătrânește de fel și devine fragil. Aici vorbesc de articulația levierului de armare și de rotița de derulare a filmului. Sincer să fiu îmi este puțin teamă să armez sau să tensionez sau derulez filmul.
Armarea se face dintr-o bucată, nu tip clicket. Dacă nu ai armat până la capătul cursei, trebuie să refaci armarea de unde ai rămas, prima parte a cursei mergând în gol.
Are un shutter textil, tip cortină cu acționare pe orizontală. Timpii sunt 100% mecanici, iar o chestie ciudată pe care am întâlnit-o este că la timpii lenți, după declanșare, mecanismul face pentru încă o secundă ca un ceas mecanic. Am desfăcut camera să văd care e treaba, dar se pare că așa este construită. Câteva rotițe ale mecanismului mai oscilează din inerție după declanșare.
Este o cameră semi-compactă și foarte ușoară. Cântărește aprox. 565 grame și măsoară 135 x 88 x 52 mm (fără film, obiectiv și baterii).
Ca dotări avem un numărător de cadre dispus lângă levierul de armare, care se resetează automat la deschiderea ușiței de încărcare a filmului. Apoi avem un selector de viteze cu valori cuprinse între 1/2 secunde și 1/700 secunde. Pe aceași rotiță avem și un selector de sensibilitate a filmului ASA cu valori de la 25 la 3200.
Acesta operează standard, ridicăm de rotiță și o rotim până pe cadran identificăm valoarea ASA a filmului pe care urmează să-l utilizăm.
Butonul de declanșare este simplu cu acțiune simplă. Pentru a porni exponometrul, trebuie acționat butonul de lângă obiectiv. Acesta va închide diafragma obiectivului și va acționa acul situat în partea dreaptă a vizorului. Treaba este și aici intuitivă, setările camerei (viteza de declanșare și/sau deschiderea diafragmei) trebuiesc ajustate astfel încât acul să balanseze între + și -.
Modul de măsurare este doar Average, adică măsoară întreaga cantitate de lumină care care pe lentilă. Nu uita că ai nevoie de două baterii LR44 pentru ca acesta să funcționeze, iar producătorul garantează că acestea te vor ține un an. Eu recomand să le mai verifici din când în când să nu curgă și să deterioreze contactele.
În partea stânga a vizorului avem și un indicator al vitezelor de declanșare, astfel încât să nu trebuiască să iei ochiul din vizor pentru a seta viteza. Un feature care nu se găsește pe Fujica ST605 (fără N).
Vizorul este luminos și este prevăzut atât cu microprismă cât și cu prisma tăiată (split-image), ideale pentru o focalizare exactă.
Are patină pentru bliț cu funție hot shoe, dar și un port pentru acționare mecanică, dispus în partea stânga-jos a obiectivului. Mai are și un temporizator de circa 8-10 secunde, dispus în dreapta obiectivului, chiar lângă butonul de acționare a exponometrului.
Cam atât. Este o cameră simplă, de buget, pentru începători. Sincer să fiu nici nu-ți trebuiesc mai multe. Poate o funcție de expunere multiplă sau două moduri de măsurare a expunerii erau bine venite, dar și așa e o cameră faină cu care îți poți face liniștit treaba.
Cel mai important aspect este acela că camera vine cu o montură M42. Preferata mea, și asta din prisma varietății largi de obiective disponibile pe piață. Voi reveni cu completări după ce voi trage prima rolă cu această jucărie.
Până atunci, dacă ți-a plăcut acest articol poți susține acest blog printr-o distribuire pe rețelele de social media, iar daca am stârnit o emoție sau o curiozitate în tine și dorești să mă răsplătești, îmi poți face cinste cu o cafea.
Mulțumesc!
Am în fața mea nu una, ci două Fujica ST605N. Dacă te întrebi cum am ajuns în situația asta, răspunsul este simplu: am achiziționat una ca nouă și ieftină din târg, dar cu exponometrul nefuncțional. După ceva timp am achiziționat o alta și mai ieftină de pe OLX, aproape ca nouă, dar cu temporizatorul nefuncțional. Toate astea din dorința mea de a utiliza această cameră fără exponometru extern.
Din prima frază îți poți da seama că (virgulă) calitatea nu este una foarte bună și da, chiar nu este. Cu toate astea este o cameră Fujica, MADE IN JAPAN by FUJI PHOTO FILM în 1978. Aceasta venea cu un obiectiv de kit Fujinon de 55mm F2.2 din plastic, care mi-a crăpat în mână… la propriu. Inelul de presetare a diafragmei a crăpat. Mai există un combo în care ca obiectiv de kit poți găsi un Fujinon de 55mm F1.8, 100% construcție metalică, dar acesta este mai rar.
Deși are o construcție metalică, iar topul și baza sunt dintr-un aluminiu calitativ, ușița de încărcare a filmului este foarte subțire, iar la declanșare camera are o rezonanță foarte mare. Gripul din piele (sau imitație) se simte foarte bine în mână și îi acordăm un plus pentru asta.
Mai sunt prezente și câteva elemente cromate care îi dau un aer premium și clasic. În schimb puținul plastic pe care îl găsim pe această cameră lasă puțin de dorit, deoarece plasticul îmbătrânește de fel și devine fragil. Aici vorbesc de articulația levierului de armare și de rotița de derulare a filmului. Sincer să fiu îmi este puțin teamă să armez sau să tensionez sau derulez filmul.
Armarea se face dintr-o bucată, nu tip clicket. Dacă nu ai armat până la capătul cursei, trebuie să refaci armarea de unde ai rămas, prima parte a cursei mergând în gol.
Are un shutter textil, tip cortină cu acționare pe orizontală. Timpii sunt 100% mecanici, iar o chestie ciudată pe care am întâlnit-o este că la timpii lenți, după declanșare, mecanismul face pentru încă o secundă ca un ceas mecanic. Am desfăcut camera să văd care e treaba, dar se pare că așa este construită. Câteva rotițe ale mecanismului mai oscilează din inerție după declanșare.
Este o cameră semi-compactă și foarte ușoară. Cântărește aprox. 565 grame și măsoară 135 x 88 x 52 mm (fără film, obiectiv și baterii).
Ca dotări avem un numărător de cadre dispus lângă levierul de armare, care se resetează automat la deschiderea ușiței de încărcare a filmului. Apoi avem un selector de viteze cu valori cuprinse între 1/2 secunde și 1/700 secunde. Pe aceași rotiță avem și un selector de sensibilitate a filmului ASA cu valori de la 25 la 3200.
Acesta operează standard, ridicăm de rotiță și o rotim până pe cadran identificăm valoarea ASA a filmului pe care urmează să-l utilizăm.
Butonul de declanșare este simplu cu acțiune simplă. Pentru a porni exponometrul, trebuie acționat butonul de lângă obiectiv. Acesta va închide diafragma obiectivului și va acționa acul situat în partea dreaptă a vizorului. Treaba este și aici intuitivă, setările camerei (viteza de declanșare și/sau deschiderea diafragmei) trebuiesc ajustate astfel încât acul să balanseze între + și -.
Modul de măsurare este doar Average, adică măsoară întreaga cantitate de lumină care care pe lentilă. Nu uita că ai nevoie de două baterii LR44 pentru ca acesta să funcționeze, iar producătorul garantează că acestea te vor ține un an. Eu recomand să le mai verifici din când în când să nu curgă și să deterioreze contactele.
În partea stânga a vizorului avem și un indicator al vitezelor de declanșare, astfel încât să nu trebuiască să iei ochiul din vizor pentru a seta viteza. Un feature care nu se găsește pe Fujica ST605 (fără N).
Vizorul este luminos și este prevăzut atât cu microprismă cât și cu prisma tăiată (split-image), ideale pentru o focalizare exactă.
Are patină pentru bliț cu funție hot shoe, dar și un port pentru acționare mecanică, dispus în partea stânga-jos a obiectivului. Mai are și un temporizator de circa 8-10 secunde, dispus în dreapta obiectivului, chiar lângă butonul de acționare a exponometrului.
Cam atât. Este o cameră simplă, de buget, pentru începători. Sincer să fiu nici nu-ți trebuiesc mai multe. Poate o funcție de expunere multiplă sau două moduri de măsurare a expunerii erau bine venite, dar și așa e o cameră faină cu care îți poți face liniștit treaba.
Cel mai important aspect este acela că camera vine cu o montură M42. Preferata mea, și asta din prisma varietății largi de obiective disponibile pe piață. Voi reveni cu completări după ce voi trage prima rolă cu această jucărie.
Până atunci, dacă ți-a plăcut acest articol poți susține acest blog printr-o distribuire pe rețelele de social media, iar daca am stârnit o emoție sau o curiozitate în tine și dorești să mă răsplătești, îmi poți face cinste cu o cafea.
Mulțumesc!